Barack in casa. Hm…
Am vazut zilele astea un documentar despre viata lui Obama. Multe chestii interesante. De exemplu, taica-sau era un tip foarte destept, foarte cult si foarte instabil. A disparut din viata lui Barack cand acesta avea doi ani, a mai aparut, peste ani si ani, pentru o luna, iar in Kenya a avut vreo trei neveste si nu-stiu-cati copii. Avea probleme cu bautura, de la care se pare ca i s-a tras si accidentul de masina in care a murit. Cu siguranta, nu un barbat de casa.
Barack, pe de alta parte, pare familistul perfect. De la distanta. Daca te uiti la pozele cu el si cu familia sa, daca il asculti cum povesteste diverse intamplari din casa si de la mesele in familie, ai impresia ca avem de a face cu un tatic si un sot model. Poate asa si este (ca toti politicienii, de altfel, nu-i asa?). Totusi, in acelasi documentar mi-a retinut atentia un raspuns al lui Michelle Obama, intrebata de reporter daca are ceva sa-i reproseze barbatului Barack. Normal ca nu s-a apucat sa-l balacareasca. Dar din raspunsul ei calculat a razbatut o mica frustrare — n-a fost mereu alaturi de ea, a petrecut mult timp la distanta, implicat in jocuri politice, a lasat mult, foarte mult pe umerii ei.
John McCain, contracandidatul lui Obama, pare si el sa aiba o relatie perfecta cu sotia sa. Sigur, accentul pe viata sa de familie nu e la fel de mare ca in cazul lui Barack Obama, altele sunt punctele sale tari. Dar ceea ce se vede este o casnicie minunata.
Chiar discutam la un moment dat cu sotia mea daca un candidat necasatorit, ori chiar vaduv sau divortat (ori divortata, ca lucrurile s-au mai schimbat) ar avea vreo sansa la presedintia unei tari ca SUA, in conditiile in care se pedaleaza atata pe valorile familiei.
Dar, oare, cat timp pentru familie poti sa ai cand iti construiesti o cariera politica la inaltime? Cate sacrificii trebuie sa ceri partenerului de viata si in ce masura trebuie sa sacrifici tu insuti din timpul pe care altminteri l-ai petrece cu familia?
Sigur, e vechea dilema: cariera sau familie? Si nu spun ca unii nu reusesc sa faca in asa fel incat sa le aiba pe amandoua. Dar sunt sigur ca multi nu reusesc. Si atunci ma intreb, revenind la exemplele din viata politica: ce e de preferat? Sa fii sotia (sau sotul) unui om care reuseste in cariera politica la cel mai inalt nivel? Sau sa ai alaturi un om care pune mereu familia pe primul plan?
