Barbat in casa

Marturisesc ca inca nu-mi dau seama daca sunt gospodar. Urasc calcatul rufelor, dar ma descurc onorabil la gatit si uneori mai dau cu aspiratorul, chiar daca de regula la indemnul sotiei. Sunt indeajuns de responsabil incat sa las orice la o parte ca sa ma ocup de copil. Din cand in cand mai fac si munca de instalator. In vreo trei randuri am desfundat WC-ul (credeti-ma, nu vreti amanunte), acum ceva vreme am montat cu succes o noua para de dus cu tot cu cablu, iar deunazi am reusit, cu o indemanare pe care nu mi-o banuiam, sa scot din canalul de scurgere o piesa de plastic de la o jucarie a copilului, din cauza careia nu se mai scurgea apa din cada.

Si totusi… nu cred ca sunt un adevarat barbat in casa. Dar macar am bunavointa si timpul necesare pentru a incerca sa fac fatza oarecum onorabil indatoririlor casnice. Ce s-ar intampla, insa, daca, la fel ca si sotia mea, as avea un program mai dens, care nu mi-ar permite sa stau atat de mult acasa?

Cautand raspunsuri pe net, am ajuns la un articol de pe site-ul ziarului Washington Post, destinat, evident, oamenilor care sunt intr-atat de lipsiti de timp si de talent casnic incat trebuie sa-si administreze treburile casei contra cronometru.

Asadar, iata care sunt cele 10 lucruri pe care trebuie sa le faci pentru ca gospodaria ta sa nu cada prada haosului (citindu-le, mi-am dat seama ca fie sunt adresate unor oameni care au noroc ca nimeresc casa cand se intorc acasa, fie sunt eu vreun geniu casnic; asa cum sunt, cred, majoritatea cititorilor):

1. Cumparaturile. Aranjeaza sa-ti fie livrate acasa sau mergi la piata ori la supermarket in pauza de pranz. Lasa bunurile neperisabile in masina si pune-le pe cele perisabile la frigider. Si nu cumpara pentru o luna intreaga.

2. Angajeaza un pusti, un pensionar din vecini sau chiar pe propriul copil sa stea sa astepte instalatorul, electricianul, tipul de la cablu etc. Fa la fel si pentru reviziile si reparatiile masinii (hm, aici nu stiu daca sunt de acord, daca locuiti intr-un oras ca Bucurestiul; daca stati intr-o zona cu un trafic mai uman, ok).

3. Incercati sa identificati un meserias bun la toate pe care sa-l chemati pentru micile reparatii si lucrari de intretinere prin casa — cineva care sa nu ia multi bani si care sa se poata ocupa, la o adica, de lucruri precum o toaleta infundata (ma rog, pentru asta puteti sa ma chemati si pe mine, chiar ma pricep). Lucruri care necesita actiune imediata, dar mananca timp.

4. Cumpara online tot ce se poate cumpara online, in cantitati mari pentru a avea costuri de transport mai mici, in loc sa mergeti la magazin. Pastrati la indemana, in calculator, adresele de web ale diverselor magazine online (ok, asta e o chestie pe care poti s-o faci, cu conditia sa nu locuiesti in Romania; dar, cine stie, poate ca in viitor lucrurile vor evolua si la noi din acest punct de vedere).

5. Cand primiti vizite de la rude, lasati-le sa dea o mana de ajutor. Fiti foarte draguti cu rudele cele mai harnice si invitati-le sa va viziteze des.

6. Exploatati-va copiii. De fapt, in articol scria sa-i incurajezi sa te ajute, dar tot aia e. Chiar si micutii sub 5 ani, scrie acolo, pot sa primeasca unele sarcini, precum pusul si curatatul mesei, hranitul catelului sau facutul propriilor paturi. Hm… l-am surprins pe al meu ducandu-si frumos jucariile la locul lor. La gradinita. Acasa lasa cam totul in seama parintilor. Cred ca am de lucru la capitolul asta.

7. Aceia dintre dumneavoastra care calatoresc mult pot folosi timpii morti din deplasari pentru a face lucruri pe care, in acest fel, nu va mai trebui sa le faca acasa. Adica puteti cauta in jurul hotelului dupa un sediu bancar, un oficiu postal, un salon de cosmetica, un mini-market sau o papetarie. Si puteti sa faceti operatiuni de administrare a contului, sa cumparati timbre sau sa puneti o scrisoare, sa alegeti o felicitare sau un cadou pentru un prieten pe care urmeaza sa-l aniversati etc. etc.

8. Stabiliti o rutina. De exemplu rufele se spala in fiecare sambata dimineata, masina de spalat vase (daca aveti) lucreaza in fiecare seara si trebuie golita dimineata etc. In acest fel, zice articolul, nu ramane nimic nefacut si nu apar discutii pe tema cine ce a uitat sa faca.

9. Asta e tare: fiecare parinte isi ia o zi de vacanta pe an in care sa supervizeze reparatiile majore precum cele ce tin de tzevaraie, partea electrica, varuit etc. Cica sa programam meseriashii in aceeasi zi, pentru eficienta maxima. Ha!

10. Nu lasati niciodata ca treaba nefacuta sa se acumuleze pana la punctul in care devine coplesitoare si imposibil de administrat. Faceti curatenie constant. Si peste tot. Cand gatiti, cand va pregatiti de plecare dimineata, cand va pregatiti de culcare seara.

Mda.

In incercarea mea de a deveni un bun gospodar, apelez destul de des la internet. Si nu o data invat lucruri interesante. De pilda, am gasit pe about.com un articol care enumera (si demoleaza) 10 mituri legate de curatenie:

1. Inalbitorul curata orice?

De fapt inalbitorul nu curata prea multe. Este un desinfectant, nu un agent de curatenie. Face o treaba foarte buna cu omorarea microbilor, indeparteaza petele cele mai dificile, dar nu curata, de fapt, mizeria si reziduurile de pe diverse suprafete.

2. Produsele profesionale de curatire a covoarelor fac covoarele sa se stranga si sa se micsoreze?

La noi mai putin, dar in SUA sau in vestul Europei umbla vorba ca daca vei angaja o firma sa-ti curete covoarele acestea se vor usca si se vor strange. De fapt, nu e chiar o vorba in vant. Daca aveti covoare din fibre naturale, trebuie sa le curatati cu mare grija, pentru ca acestea se pot strange la curatire. Totusi, majoritatea profesionistilor din bransa stiau sa trateze cu atentie problema. Astazi, in cea mai mare parte din cazuri n-are rost sa-si faca cineva griji, pentru ca majoritatea covoarelor sunt fabricate cu fibre sintetice, care sunt mult mai rezistente la tratament chimic decat tesaturile naturale. Daca, totusi, va apucati sa va curatati covorul pe cont propriu, e bine sa nu il udati prea tare, pentru ca in acest fel tesatura se poate deteriora.

3. Otetul curata orice?

Otetul curata o gramada de lucruri. Diluat cu apa, e un fel de produs minune. Dar nu e bine sa il incercati chiar pe orice. Ba, chiar, poate avea efecte distructive. De exemplu:

- Parchet: Otetul e acid si va distruge luciul parchetului. Folositi un produs special pentru parchet.

- Podele neceruite: Aciditatea otetului va face sa dispara luciul si protectia si de pe aceste suprafete.

- Mirosurile din covor: Poate ca ati auzit ca otetul este foarte bun pentru scoaterea petelor ramase pe covor in urma animalelor de casa (pipi, caca). De fapt, otetul nu este un asa bun curatator de covoare. Mirosul sau va masca probabil mirosul ramas de la animal, dar nu va elimina si cauza.

- Mortar, chit: In timp, otetul folosit pentru curatarea acestor suprafete (de exemplu imbinarile placilor de gresie sau de faianta) le poate distruge.

- Piatra: Otetul poate deteriora suprafetele din piatra.

4. Mai mult sapun sau detergent inseamna o curatare mai eficienta?

Nu. De regula, prea mult sapun sau detergent inseamna ca nu vom avea o clatire adecvata, iar sapunul va ramane in suprafete sau tesaturi. Sapunul si detergentul atrag murdaria — de aia le si folosim; atrag murdaria, care este apoi indepartata, la clatire. Dar daca sapunul nu se duce, atunci suprafata respectiva va continua sa atraga si mai multa murdarie. De aceea trebuie sa curatam foarte bine covoarele de detergent (altfel se vor murdari din nou rapid si se vor uza mai repede). De asemenea, e bine sa evitam sa punem prea mult detergent in masina de spalat rufe sau vase — e posibil ca rufele sau vesela sa ramana impregnate cu detergent si in plus putem provoca stricaciuni masinii.

5. Produsele de curatire fara coloranti si conservanti sunt mai bune?

Adevarul este ca nu sunt neaparat nici mai eficiente, nici mai sanatoase. Desigur, produsele fara coloranti sunt foarte bune pentru persoanele care au o intoleranta fata de colorantii folositi indeobste in produsele de curatire, mancaruri sau alte produse.

Totusi, pe langa motivele care tin de estetica, exista si alte ratiuni practice pentru existenta colorantilor. Colorantii din detergent ne ajuta sa distingem intre lichidele care ne pot face rau si apa, reducand riscul intoxicatiilor accidentale. De asemenea, ne pot ajuta sa ne dam seama, atunci cand spalam ceva, ce suprafete au fost curatate si ce suprafete au ramas de curatat.

Conservantii din produsele de curatire permit ca acestea sa nu se strice si sa nu permita microbilor si germenilor sa se stranga.

6. Ziarele pot fi folosite la curatarea geamurilor si oglinzilor?

Sigur ca pot fi folosite. Aveam impresia ca sunt chiar cea mai buna alegere pentru curatarea geamurilor si oglinzilor. Dar Sarah Aguirre de la about.com spune ca exista si solutii mai bune. Cerneala tipografica poate pata sticla sau ramele oglinzilor si ferestrelor. Plus ca ziarele ude au obiceiul sa se rupa, ceea ce face ca procesul de curatare sa fie frustrant si enervant.

7. Sa lustruim mobila de fiecare data cand stergem praful?

Produsele de lustruire a mobilei nu sunt intotdeauna cea mai buna idee. Asta pentru ca exista diferite tipuri de lemn si nu intotdeauna ingredientele din diversele tipuri de solutii de lustruire se pupa cu ele. Chimicalele pot, in cele din urma, sa ia lustrul, iar uleiul folosit in produsele de lustruire poate atrage praful. Asa ca nu le folositi prea des. Stergeti praful cu o carpa de lana sau cu una din microfibre. Acestea atrag praful din mobila fara sa zgarie sau sa matuiasca suprafata si fara sa lase reziduuri.

8. Fixativul indeparteaza petele de cerneala?

Nici p’asta n-o stiam, dar se pare ca cel putin in SUA spray-ul de par e indicat de inteleptii intr-ale gospodariei drept un produs numai bun pentru indepartarea petelor de cerneala de pe haine. Din cate inteleg, e oarecum adevarat, pentru ca petele de cerneala pot iesi cu alcool. Problema e ca fixativul din ziua de azi nu prea mai contine alcool. Sarah Aguirre scrie ca fixativul poate da rezultate in special pe tesaturile care contin poliester sau o combinatie de poliester. Oricum, daca am dat cu spray de par pe haine, trebuie sa le clatim bine apoi, fie ca pata a iesit, fie ca nu.

9. Aspiratorul distruge covorul?

Unii spun ca daca dam cu aspiratorul peste covor il stricam (pe covor). Exista ceva logica aici: fibrele din care e facut covorul se uzeaza daca il tot frecam cu lama sau peria aspiratorului. De fapt, mizeria uzeaza mult mai tare covorul decat aspiratorul folosit pentru a o indeparta. Totusi, pentru a nu uza covorul, e bine, in cazul in care aveti un aspirator cu setari multiple, sa NU lasati perioa potrivita pe pozitia destinata podelelor goale, neacoperite atunci cand curatati covorul. Una peste alta, ideea e ca un covor normal va rezista foarte bine daca e curatat cu aspiratorul de cateva ori pe saptamana, in vreme ce mizeria poate distruge materialul, ca sa nu mai vorbim de faptul ca favorizeaza inmultirea acarienilor si bacteriilor.

10. Amoniacul e cel mai bun pentru indepartarea mirosurilor neplacute din cuptor si din covor?

Este un foarte bun curatator natural, dar are un miros atat de ascutit, incat pentru unii amoniacul nu este chiar cea mai buna solutie. Exista persoane carora mirosul de amoniac le produce iritatii ale ochilor.