Barbat in casa

Marturisesc ca inca nu-mi dau seama daca sunt gospodar. Urasc calcatul rufelor, dar ma descurc onorabil la gatit si uneori mai dau cu aspiratorul, chiar daca de regula la indemnul sotiei. Sunt indeajuns de responsabil incat sa las orice la o parte ca sa ma ocup de copil. Din cand in cand mai fac si munca de instalator. In vreo trei randuri am desfundat WC-ul (credeti-ma, nu vreti amanunte), acum ceva vreme am montat cu succes o noua para de dus cu tot cu cablu, iar deunazi am reusit, cu o indemanare pe care nu mi-o banuiam, sa scot din canalul de scurgere o piesa de plastic de la o jucarie a copilului, din cauza careia nu se mai scurgea apa din cada.

Si totusi… nu cred ca sunt un adevarat barbat in casa. Dar macar am bunavointa si timpul necesare pentru a incerca sa fac fatza oarecum onorabil indatoririlor casnice. Ce s-ar intampla, insa, daca, la fel ca si sotia mea, as avea un program mai dens, care nu mi-ar permite sa stau atat de mult acasa?

Cautand raspunsuri pe net, am ajuns la un articol de pe site-ul ziarului Washington Post, destinat, evident, oamenilor care sunt intr-atat de lipsiti de timp si de talent casnic incat trebuie sa-si administreze treburile casei contra cronometru.

Asadar, iata care sunt cele 10 lucruri pe care trebuie sa le faci pentru ca gospodaria ta sa nu cada prada haosului (citindu-le, mi-am dat seama ca fie sunt adresate unor oameni care au noroc ca nimeresc casa cand se intorc acasa, fie sunt eu vreun geniu casnic; asa cum sunt, cred, majoritatea cititorilor):

1. Cumparaturile. Aranjeaza sa-ti fie livrate acasa sau mergi la piata ori la supermarket in pauza de pranz. Lasa bunurile neperisabile in masina si pune-le pe cele perisabile la frigider. Si nu cumpara pentru o luna intreaga.

2. Angajeaza un pusti, un pensionar din vecini sau chiar pe propriul copil sa stea sa astepte instalatorul, electricianul, tipul de la cablu etc. Fa la fel si pentru reviziile si reparatiile masinii (hm, aici nu stiu daca sunt de acord, daca locuiti intr-un oras ca Bucurestiul; daca stati intr-o zona cu un trafic mai uman, ok).

3. Incercati sa identificati un meserias bun la toate pe care sa-l chemati pentru micile reparatii si lucrari de intretinere prin casa — cineva care sa nu ia multi bani si care sa se poata ocupa, la o adica, de lucruri precum o toaleta infundata (ma rog, pentru asta puteti sa ma chemati si pe mine, chiar ma pricep). Lucruri care necesita actiune imediata, dar mananca timp.

4. Cumpara online tot ce se poate cumpara online, in cantitati mari pentru a avea costuri de transport mai mici, in loc sa mergeti la magazin. Pastrati la indemana, in calculator, adresele de web ale diverselor magazine online (ok, asta e o chestie pe care poti s-o faci, cu conditia sa nu locuiesti in Romania; dar, cine stie, poate ca in viitor lucrurile vor evolua si la noi din acest punct de vedere).

5. Cand primiti vizite de la rude, lasati-le sa dea o mana de ajutor. Fiti foarte draguti cu rudele cele mai harnice si invitati-le sa va viziteze des.

6. Exploatati-va copiii. De fapt, in articol scria sa-i incurajezi sa te ajute, dar tot aia e. Chiar si micutii sub 5 ani, scrie acolo, pot sa primeasca unele sarcini, precum pusul si curatatul mesei, hranitul catelului sau facutul propriilor paturi. Hm… l-am surprins pe al meu ducandu-si frumos jucariile la locul lor. La gradinita. Acasa lasa cam totul in seama parintilor. Cred ca am de lucru la capitolul asta.

7. Aceia dintre dumneavoastra care calatoresc mult pot folosi timpii morti din deplasari pentru a face lucruri pe care, in acest fel, nu va mai trebui sa le faca acasa. Adica puteti cauta in jurul hotelului dupa un sediu bancar, un oficiu postal, un salon de cosmetica, un mini-market sau o papetarie. Si puteti sa faceti operatiuni de administrare a contului, sa cumparati timbre sau sa puneti o scrisoare, sa alegeti o felicitare sau un cadou pentru un prieten pe care urmeaza sa-l aniversati etc. etc.

8. Stabiliti o rutina. De exemplu rufele se spala in fiecare sambata dimineata, masina de spalat vase (daca aveti) lucreaza in fiecare seara si trebuie golita dimineata etc. In acest fel, zice articolul, nu ramane nimic nefacut si nu apar discutii pe tema cine ce a uitat sa faca.

9. Asta e tare: fiecare parinte isi ia o zi de vacanta pe an in care sa supervizeze reparatiile majore precum cele ce tin de tzevaraie, partea electrica, varuit etc. Cica sa programam meseriashii in aceeasi zi, pentru eficienta maxima. Ha!

10. Nu lasati niciodata ca treaba nefacuta sa se acumuleze pana la punctul in care devine coplesitoare si imposibil de administrat. Faceti curatenie constant. Si peste tot. Cand gatiti, cand va pregatiti de plecare dimineata, cand va pregatiti de culcare seara.

Mda.

EVZ publica azi un articol despre barbatii care au grija de gospodarie si de copii, preluand din atributiile sotiilor lor. Este citat si acest blog, ceea ce ma bucura. Este, insa, citata si o psihoterapeuta, care, dupa parerea mea, nu stie despre ce vorbeste atunci cand isi da cu parerea asupra abilitatilor barbatilor de a avea grija de copii. Iata:

„Bărbaţii nu ştiu să crească un copil, dar pot să înveţe, dacă li se arată, punctând prin recompense orice reuşită. În ceea ce priveşte treburile casnice, trebuie să solicităm ajutorul lor, chiar dacă ne-am descurca şi singure. Lăsaţi-le plăcerea de a alege ce responsabilitate să-şi asume“, sfătuieşte psihoterapeutul Mirela Zivari.

Eu nu stiu cata psihologie stie doamna Zivari, dar barbatii stiu si ei, nativ, cum sa se poarte cu copii. Desigur, sunt barbati si barbati, iar unii nu sunt obisnuiti cu copiii, probabil. Dar instinctul de parinte exista si la barbati.

In plus, treaba asta cu femeile care trebuie sa spuna mereu barbatului ce sa faca vine putin in contradictie cu ceea ce citisem in mai multe studii, si anume ca multe femei sunt de fapt stresate ca trebuie sa-l dadaceasca intruna pe barbat.

Articolul citeaza un studiu recent al Fondului Natiunilor Unite pentru Populatie, care arata ca barbatii au inceput sa se implice mai mult in gospodarie, dar nu destul:

Studiul UNFPA arată că, în prezent, distribuţia sarcinilor domestice şi de creştere a copiilor în familiile din România sunt guvernate de norme ale echităţii, şi nu de norme care se bazează pe conceptul de egalitate.

Pentru femei, nivelul este la două treimi din totalul sarcinilor, şi nu la jumătate, adică ele trebuie să facă 66% din treburi pentru a considera că au muncit satisfăcător. Dar atunci când soţii se ocupă de aproximativ 33% din sarcinile domestice, soţiile se declară mulţumite.

Studiul arata ca femeile se ocupa de pregatirea hranei in proportie de 87% si de spalatul vaselor in proportie de 83%, iar barbatii isi asuma sarcini gospodaresti intr-o masura ceva mai mare cand vine vorba de curatenie (in 21% dintre case, sotii isi impart sarcinile in privinta curateniei). Altmineri, barbatii sunt in mod traditional cei care se ocupa de reparatiile in casa.

Eu sunt contra. Nu pot sa neg utilitatea unui cuptor cu microunde. Si nici nu sunt unul dintre paranoicii care cred ca asa-numitul efect de microunde genereaza in mancarea gatita la un astfel de cuptor reactii care ne pot afecta sanatatea. Chiar daca am oarece dubii pe care mi le voi pastra pana in momentul in care oamenii de stiinta vor reusi sa dea un raspuns definitiv acestei chestiuni controversate. In principiu, cercetatorii sunt de acord ca poti gati, incalzi si decongela mancarea in siguranta cu ajutorul unui cuptor cu microunde, asa cum spune si acest articol de pe site-ul Universitatii din Arizona.

Ce ma deranjeaza e ca un cuptor cu microunde nu isi face intotdeauna treaba asa cum te astepti. Pot ramane puncte reci, unde mancarea nu s-a gatit, ceea ce inseamna ca, daca folosim cuptorul pentru a prepara carnea sau alte alimente, e posibil ca astfel sa ramana zone cu bacterii ce pot provoca diverse boli (sigur, riscul e minim). Sau, dimpotriva, pot exista zone supra-incalzite.

Dar principalul motiv pentru care prefer sa evit microundele este ca imi place sa gatesc — si, cumva, gatitul la microunde nu prea mi se pare gatit. Unde mai pui ca, preparata la microunde, carnea nu are vreme sa se patrunda de arome si are adesea un gust nesatisfacator si o textura plasticoasa.

In plus, daca trebuie sa incalzesc apa sau lapte, dureaza foarte putin si daca folosesc aragazul sau un fierbator electric.

Cateva argumente pro si contra cuptoarelor cu microunde pe pe site-ul Asian Online Recipes:

PRO

- E un mod rapid de a prepara mancarea; dureaza o patrime pana la jumatate din timpul necesar gatitului conventional.

- E mai ieftin, pentru ca un cuptor cu microunde foloseste doar un sfert din energia necesara unuia trditional.

- E mai curat, pentru ca mancarea nu se imprastie, plus ca nu se incalzeste bucataria.

- Folosit la coacere, cuptorul cu microunde ajuta ca placintele, checurile sau alte produse sa creasca mai bine.

CONTRA

- Chiar daca cresc mai bine, painea, pateurile si alte produse puse la copt in cuptorul cu microunde nu se rumenesc la fel de bine ca intr-unul traditional.

- Carnea nu se rumeneste nici ea, astfel ca nu capata acea crusta care favorizeaza aromatizarea mancarii.

- Mancarea poate capata o textura uscata, buretoasa.

- E greu de stabilit timpul optim necesar gatitului, mai ales in cazul bucatilor mari de carne. In consecinta, exista pericolul sa lasam mancarea prea putin sau prea mult in cuptor.

- Alimentele inghetate se gatesc intr-un timp indelungat la microunde, pentru ca moleculele de apa sunt solidificate, iar undele electromagnetice nu le pot agita decat dupa ce redevin lichide.

- Intr-un cuptor cu microunde nu putem folosi vase de metal sau folie de aluminiu.

Acum vreo doi ani ne-am hotarat sa ne luam periute electrice. Cand a implinit copilul doi ani, i-am luat si lui. Nu stiu altii cum sunt, dar mie-mi place sa-mi bazaie in gura.

Totusi, acum ceva vreme am inceput sa imi fac probleme. Cineva mi-a spus ca dentistul ii recomandase sa nu foloseasca periuta electrica, pentru ca, cica, ar face o treaba mai de mantuiala decat periuta normala.

Asa ca, la prima ocazie, mi-am intrebat dentistul, un tip pe mana caruia m-as da oricand cu ochii inchisi (si gura deschisa, desigur). Si m-a linistit. Fireste ca periuta electrica e mai buna, mi-a spus. De ce? Pai crezi ca avem noi rabdare sa ne periem fiecare dinte de 50 de ori, asa cum scrie la carte ca e bine? Majoritatea nu-si periaza dintii nici macar doua minute. Eu da, am zis. Sigur, mi-a spus. Ia cronometreaza-te. Si are dreptate. Doua minute e foaaaarte mult atunci cand te speli pe dinti.

In concluzie, faza faina la periuta electrica este ca freaca dintii mai temeinic. Si treaba asta cu frecarea, am inteles eu de cand sunt barbat in casa, e esentiala la curatenie.

…rufe. Uffff

UPDATE 1: Nu m-am mai apucat de calcat rufe. M-am apucat de facut supa de ceapa. Va povestesc mai incolo ce iese.

UPDATE 2: Supa a fost un semi-esec. Promit sa dau zilele astea reteta si sa va spun ce nu mi-a iesit.

Pentru prima oara in viata mea, azi am aruncat un pat. L-am aruncat la gunoi. Ma rog, poate e mai bine spus ca l-am lasat acolo. Recunosc, e un sentiment ciudat. Am simtit frustrare, dar in acelasi timp un sentiment interesant de eliberare.

Daca ar fi fost dupa mine, n-as fi facut-o. Din familie, mi s-a transmis gena “nu aruncam nimic”. Asa ca ma descotorosesc foarte greu de un obiect, chiar daca nu-mi mai foloseste. Noroc ca sotia mea este tipul “arunc orice” (mi-e si frica de ce s-ar intampla daca s-ar satura de mine). Arunca pana si lucruri care n-ar trebui aruncate. Din graba, din greseala, zice ea. Dar eu cred ca pur si simplu ii face placere sa arunce. Chiar daca nu-si da seama. Se lasa purtata de val. Odata imi disparuse o revista pe care abia o cumparasem. Am intrebat-o daca nu cumva o aruncase si a zis ca nu. Si nu mintea. Doar ca nu-si daduse seama. Am gasit-o in gunoi.

Revenind la pat, e un act de curaj sa arunci asa ceva atunci cand ai gena “nu aruncam nimic”. Sunt, cumva, mandru de mine. Nu era un pat rau. Dar era vechi, prea ingust (cand se hotara copilul sa vina la noi, eram amandoi exilati fiecare in marginea lui, intr-o rana), prea moale (exista anumite motive pentru care e bine sa ai o saltea mai ferma) si mirosea putin ciudat. Il primiseram de la cineva, acum vreo doua-trei luni, cand ne-am mutat si ne-am simtit obligati sa-l acceptam si sa-l folosim, ca sa nu fim acuzati de nerecunostinta.

Abia au plecat baietii care au adus noul pat. E maaare (king size), tare si miroase a… nou. Dar tot ma gandesc cu oarecare strangere de inima la nefericitul care zace la gunoi. Recicleaza-se in pace.

E drept, se intampla in SUA, nu si la noi. La americani, octombrie este Breast Cancer Awareness Month, ceea ce s-ar putea traduce prin Luna Popularizarii Problemelor Legate de Cancerul la San.

Ce stiu eu este ca acest tip de cancer afecteaza una din opt femei. Ca este o boala ce poate fi invinsa, daca e detectata la timp. Ca fiecare femeie ar trebui sa invete cum sa se palpeze pentru a detecta eventualele semne si sa mearga frecvent la controale.

Aveti aici o pagina cu link-uri catre articole legate de cancer la san pe topsanatate.ro.

In incercarea mea de a deveni un bun gospodar, apelez destul de des la internet. Si nu o data invat lucruri interesante. De pilda, am gasit pe about.com un articol care enumera (si demoleaza) 10 mituri legate de curatenie:

1. Inalbitorul curata orice?

De fapt inalbitorul nu curata prea multe. Este un desinfectant, nu un agent de curatenie. Face o treaba foarte buna cu omorarea microbilor, indeparteaza petele cele mai dificile, dar nu curata, de fapt, mizeria si reziduurile de pe diverse suprafete.

2. Produsele profesionale de curatire a covoarelor fac covoarele sa se stranga si sa se micsoreze?

La noi mai putin, dar in SUA sau in vestul Europei umbla vorba ca daca vei angaja o firma sa-ti curete covoarele acestea se vor usca si se vor strange. De fapt, nu e chiar o vorba in vant. Daca aveti covoare din fibre naturale, trebuie sa le curatati cu mare grija, pentru ca acestea se pot strange la curatire. Totusi, majoritatea profesionistilor din bransa stiau sa trateze cu atentie problema. Astazi, in cea mai mare parte din cazuri n-are rost sa-si faca cineva griji, pentru ca majoritatea covoarelor sunt fabricate cu fibre sintetice, care sunt mult mai rezistente la tratament chimic decat tesaturile naturale. Daca, totusi, va apucati sa va curatati covorul pe cont propriu, e bine sa nu il udati prea tare, pentru ca in acest fel tesatura se poate deteriora.

3. Otetul curata orice?

Otetul curata o gramada de lucruri. Diluat cu apa, e un fel de produs minune. Dar nu e bine sa il incercati chiar pe orice. Ba, chiar, poate avea efecte distructive. De exemplu:

- Parchet: Otetul e acid si va distruge luciul parchetului. Folositi un produs special pentru parchet.

- Podele neceruite: Aciditatea otetului va face sa dispara luciul si protectia si de pe aceste suprafete.

- Mirosurile din covor: Poate ca ati auzit ca otetul este foarte bun pentru scoaterea petelor ramase pe covor in urma animalelor de casa (pipi, caca). De fapt, otetul nu este un asa bun curatator de covoare. Mirosul sau va masca probabil mirosul ramas de la animal, dar nu va elimina si cauza.

- Mortar, chit: In timp, otetul folosit pentru curatarea acestor suprafete (de exemplu imbinarile placilor de gresie sau de faianta) le poate distruge.

- Piatra: Otetul poate deteriora suprafetele din piatra.

4. Mai mult sapun sau detergent inseamna o curatare mai eficienta?

Nu. De regula, prea mult sapun sau detergent inseamna ca nu vom avea o clatire adecvata, iar sapunul va ramane in suprafete sau tesaturi. Sapunul si detergentul atrag murdaria — de aia le si folosim; atrag murdaria, care este apoi indepartata, la clatire. Dar daca sapunul nu se duce, atunci suprafata respectiva va continua sa atraga si mai multa murdarie. De aceea trebuie sa curatam foarte bine covoarele de detergent (altfel se vor murdari din nou rapid si se vor uza mai repede). De asemenea, e bine sa evitam sa punem prea mult detergent in masina de spalat rufe sau vase — e posibil ca rufele sau vesela sa ramana impregnate cu detergent si in plus putem provoca stricaciuni masinii.

5. Produsele de curatire fara coloranti si conservanti sunt mai bune?

Adevarul este ca nu sunt neaparat nici mai eficiente, nici mai sanatoase. Desigur, produsele fara coloranti sunt foarte bune pentru persoanele care au o intoleranta fata de colorantii folositi indeobste in produsele de curatire, mancaruri sau alte produse.

Totusi, pe langa motivele care tin de estetica, exista si alte ratiuni practice pentru existenta colorantilor. Colorantii din detergent ne ajuta sa distingem intre lichidele care ne pot face rau si apa, reducand riscul intoxicatiilor accidentale. De asemenea, ne pot ajuta sa ne dam seama, atunci cand spalam ceva, ce suprafete au fost curatate si ce suprafete au ramas de curatat.

Conservantii din produsele de curatire permit ca acestea sa nu se strice si sa nu permita microbilor si germenilor sa se stranga.

6. Ziarele pot fi folosite la curatarea geamurilor si oglinzilor?

Sigur ca pot fi folosite. Aveam impresia ca sunt chiar cea mai buna alegere pentru curatarea geamurilor si oglinzilor. Dar Sarah Aguirre de la about.com spune ca exista si solutii mai bune. Cerneala tipografica poate pata sticla sau ramele oglinzilor si ferestrelor. Plus ca ziarele ude au obiceiul sa se rupa, ceea ce face ca procesul de curatare sa fie frustrant si enervant.

7. Sa lustruim mobila de fiecare data cand stergem praful?

Produsele de lustruire a mobilei nu sunt intotdeauna cea mai buna idee. Asta pentru ca exista diferite tipuri de lemn si nu intotdeauna ingredientele din diversele tipuri de solutii de lustruire se pupa cu ele. Chimicalele pot, in cele din urma, sa ia lustrul, iar uleiul folosit in produsele de lustruire poate atrage praful. Asa ca nu le folositi prea des. Stergeti praful cu o carpa de lana sau cu una din microfibre. Acestea atrag praful din mobila fara sa zgarie sau sa matuiasca suprafata si fara sa lase reziduuri.

8. Fixativul indeparteaza petele de cerneala?

Nici p’asta n-o stiam, dar se pare ca cel putin in SUA spray-ul de par e indicat de inteleptii intr-ale gospodariei drept un produs numai bun pentru indepartarea petelor de cerneala de pe haine. Din cate inteleg, e oarecum adevarat, pentru ca petele de cerneala pot iesi cu alcool. Problema e ca fixativul din ziua de azi nu prea mai contine alcool. Sarah Aguirre scrie ca fixativul poate da rezultate in special pe tesaturile care contin poliester sau o combinatie de poliester. Oricum, daca am dat cu spray de par pe haine, trebuie sa le clatim bine apoi, fie ca pata a iesit, fie ca nu.

9. Aspiratorul distruge covorul?

Unii spun ca daca dam cu aspiratorul peste covor il stricam (pe covor). Exista ceva logica aici: fibrele din care e facut covorul se uzeaza daca il tot frecam cu lama sau peria aspiratorului. De fapt, mizeria uzeaza mult mai tare covorul decat aspiratorul folosit pentru a o indeparta. Totusi, pentru a nu uza covorul, e bine, in cazul in care aveti un aspirator cu setari multiple, sa NU lasati perioa potrivita pe pozitia destinata podelelor goale, neacoperite atunci cand curatati covorul. Una peste alta, ideea e ca un covor normal va rezista foarte bine daca e curatat cu aspiratorul de cateva ori pe saptamana, in vreme ce mizeria poate distruge materialul, ca sa nu mai vorbim de faptul ca favorizeaza inmultirea acarienilor si bacteriilor.

10. Amoniacul e cel mai bun pentru indepartarea mirosurilor neplacute din cuptor si din covor?

Este un foarte bun curatator natural, dar are un miros atat de ascutit, incat pentru unii amoniacul nu este chiar cea mai buna solutie. Exista persoane carora mirosul de amoniac le produce iritatii ale ochilor.

Adica nu e vorba despre stiinta spalarii mainii, ci despre cum se spala rufele “de mana”. Se pare ca treburile sunt mai complicate decat credeam. Invatam ce si cum din aceasta demonstratie video. Citeste mai mult

Azi au fost pompierii la mine acasa. Mi-au zis Tiberiu si cu Adrian sa scriu. Li s-a parut haios, dar mie imi crapa obrazul de rusine.

Sa vedeti. In cladirea asta din orasul asta in care ne-am mutat acum doua luni de zile sunt detectoare de fum peste tot. Si in cartier se declanseaza alarma des, pentru ca lumea gateste, se mai face fum si zbang, tzar, alarma care-ti sparge timpanele si te da afara din casa. Te da afara din casa pentru ca altfel nu mai ai timpane si pentru ca asa e regulamentul: cand se declanseaza alarma in cladire trebuie sa iesi, cu ce ai sau cu ce n-ai pe tine, in fatza cladirii si sa astepti acolo pompierii.

Nu intotdeauna se declanseaza alarma in toata cladirea. Pentru asta trebuie sa fie fum baban. De pilda, in cazul meu. Mi-am facut o friptura la pranz, s-o mananc cu salata. Nu s-a facut mare fum, pe cuvantul meu. Am pus carnea in tigaie (vita, dar destul de frageda). Cum era destul de babana (o bucatzoaie groasa cam de doua degete), a ramas cam in sange la mijloc, asa ca dupa ce am mancat ce era mai mancabil am mai pus putin pe foc ce mai ramasese, sa-i mai iau din rozeala si s-o fac mai inghitibila. Am rumenit cele doua bucati (bucatele de-acuma) de carne, am oprit focul, le-am pus frumos in farfurie si cand am luat prima inghititura TZAR! TZAR! TZAR! etc. Simteai cum iti ies creierii, laolalta cu friptura, prin urechi.

Slava Domnului, insa, nu urla decat la mine. Deci nu am trimis toti vecinii in strada, asa ca voi putea sa-mi mai arat obrazul in lume. M-am dus jos, in hol, unde este un panou. Clipocea ceva in dreptul numarului apartamentului meu. Dar nu aveam cum sa opresc toata treaba. In vreo trei minute a aparut o masina de politie, iar politistul, calm, mi-a spus sa nu-mi fac probleme, se intampla, sunt prea sensibile alarmele astea, vin acum pompierii si se rezolva. In alte 30 de secunde au aparut pompierii (camion cu lumini, furtunuri, alea-alea, baietii echipati ca in filme), la fel de calmi, mi-au spus sa nu-mi fac probleme, se intampla, au mers cu mine pana sus sa vada ca nu arde nimic, au oprit tzar-tzar-ul si s-au dus.

Data viitoare cand mi-e urat stiu ce sa fac.